DORIN TUDORAN - SCRIITOR - INTERVIUÎNLOCUITORII

A trecut ceva vreme până am înțeles că viața mai imită și ea arta. Și a mai trecut ceva timp până ne-am convins că viața este fascinată mai ales de arta dramatică. Citesc o știre despre un reportaj de televiziune – ”More people are taking acting classes to learn how to be real”.

Tradusă pe îndelete, știrea ne spune că ”Din ce în ce mai mulă lume ia lecții de actorie ca să învețe să se comporte în chip natural”. Tradusă de mântuială, ea ne-ar spune că ”Din ce în ce mai mulți oameni iau lecții de actorie ca să învețe să fie reali”.

Diferența hazlie dintre cele două traduceri nu șterge însă ce rămâne important – după ce au învățat să se prefacă, la sânge, oamenii încearcă să pompeze: ceva sânge în chipurile lor de cauciuc; ceva necoordonare în gesturile lor robotizate; ceva durere în veselia lor de doi bani; și oarece îndoieli în siguranța lor prefabricată. Până și enormii sâni de silicon ai nevrozatelor frigide încept să fie reduși la  mărimi romantice.

Ce-i desparte, oare, pe cei care iau lecții de actorie pentru a intra cât mai ușor și mai convingător în pielea altora de cei care iau lecții de actorie spre a reintra, în sfârșit, în propria lor piele?

Învățăceii din știrea cu pricina, sunt – cum altfel! – niște americani, dar nu cred că japonezilor ori nemților, suedezilor sau chinezilor, ș.a.m.d., le-ar prinde rău asemenea băi de (re)umanizare.

Cunosc și români ce ar putea beneficia de asemena lecții de actorie care să-i ajute să se întoarcă la ei înșiși. Nu dau nume, fiindcă ei nu mai citesc de mult ziare, ocupați cu a scrie, de dimineața până seara, la ziare. La toate ziarele. Pe bloguri. Pe toate blogurile. Cum ar veni ”More people are becoming journalists.”

Bravo lor! Dacă înțelegem cum merge mecanismul acesta, poate ne explică cineva și cum ar putea din ce în ce mai mulți oameni să (re)devină cititori. Nu de alta, dar tot înlocuindu-ne unii pe alții, ba, deseori, înlocuindu-ne chiar pe noi înșine cu noi mai-puțin-înșine, am pus bazele Republicii Populare Ersatz.

(Timpul, Nr. 2/2009)