drs_3599-copy3[1]DE  BUNĂ VOIE, AUTOBIOGRAFIA MEA

Cine spunea că a murit gazetăria de investigaţie?

Luni, 24 august, doi colegi ai noştri de taifas, caraiman si niku_elektriuk, ne-au semnalat – aproape simultan şi dis-de-dimineaţă – o postare:

http://victor-roncea.blogspot.com/2009/08/mucles-tismaneanu-cia-se-leapada-de.htm

Profitând că dl Roncea se află în vacanţă, un coleg al Domniei sale s-a pus pe treabă; şi ce treabă!

Liber şi de bună voie,  nesilit de nimeni, decât de propria-mi conştiinţă prea încărcată, declar şi semnez următoarele:

Nu numai că am fost membru al găştii masonului, NKDV-istului şi KGB-istului Gogu Rădulescu, pe care nu l-am întâlnit decât de două ori în 40 de ani, dar sunt întemeietorul Ohranei şi singurul, adevăratul autor al Protocoalele Înţelepţilor Sionului (Протоколы Сионских мудрецов).

Nu numai că am fost, continuu să fiu şi voi rămâne întotdeauna un filo şi antisecurist, dar sunt tatăl celebrului Pantiuşa şi mătuşa Anei Pauker.

Nu numai că sunt un fost emigrant în Statele Unite, sunt şi imigrant în ţara cu pricina; ba chiar şi cetăţean;

Nu numai că sunt co-autorul, (apoi, în varianta revăzută a postării) doar „presupusul co-autor” al lucrării Orizonturi roşii , dar mă aflu, încă din 1917, într-un proces de paternitate a cărţii respective cu fostul general Ion Mihai Pacepa, care, aşa cum am cerut tribunalului, îmi datorează aproximativ 30 de miliarde de dolari plus cheltuieli de judecată.

Nu numai că am lucrat (nu chiar 20, ci numai 14) la organizaţia numită în postarea pomenită, dar, vizitat, pe la începutul anilor 90, la biroul din Chişinău, de un tânăr ziarist din România, i-am mărturisit că, de fapt, sunt directorul Mossadului (cu domiciliu forţat la Orhei) şi doresc să-l recrutez, nu contează cât costă. Spre cinstea sa, tânărul gazetar m-a refuzat şi a plecat trântind uşa. Atunci a transpirat şi faptul că sub acronimul ARC nu se află o editură la care lucrează prietenii mei Eugen Lungu, Gheorghe Chiriţă şi alţii, ci este sediul acoperit al unei secte, American-Romanian Ceceni,  de unde îşi ridică soldele murdare şi lunare cunoscuţi duşmani ai Basarabiei precum Vasile Gârneţ, Emilian-Galaicu Păun, Vitalie Ciobanu ejusdem farinae.

Nu numai că, alături de alţi agenţi corupţi ai indo-europenismului-panamerican am înfiinţat agenţiile de spionaj industrial, sportiv şi intelectual – ADEPT şi CENTRAS – dar le-am ajutat chiar să-şi deschidă sucursale pe Marte, Saturn şi Jupiter şi centre de filaj la Babadag, Hânceşti şi emiţătoare subterane pe submarinele Ada Kaleh, a.k.a. Atlantida, şi Cricova.

Nu numai că am fost  consultantul personal al dlui Dan Voiculescu, dar i-am cerut să reintre în alianţă cu PSD (“partidul stat”, cum îl numea cel mai umanist dintre conservatori şi conservatorul cel mai umanist din România). Când a refuzat, l-am părăsit. De aceea nici nu s-a ajuns la ”soluţia imorală”, despre care se tot vorbeşte că a existat, când ea de-abia urmează să se întrupeze, după alegerile prezidenţiale – libere şi echitabile – din această toamnă.

Nu numai că am fost editorialist la Jurnalul Naţional, dar sunt, de fapt, generalul SIE căruia îi raporta, încă din 1946, Marius Tucă despre MIE.

Nu numai că am fost editorialist la nemernicul ziar Ziua, dar, în semn de protest, dl Roncea nu a scris în ziarul respectiv nici un rând, niciodată – nici înainte, nici după ce am abandonat colaborarea cu Ziua.

Nu numai că am fost invitat de fostul Prim Minsitru, Călin Popescu Tăriceanu să servesc, alături de alţi agenţi – masoni, filo şi anti Hugo Chavez, nepoţi din Siliştea-Gumeşti ai lui Che Guevara – în Consiliului Consultativ al Asociaţiilor ţi Fundaţiilor din Romania, dar sunt chiar cel ce a blocat Legea lustraţiei, considerând că, mai întâi, trebuie să vedem şi să savurăm rezultatele Legii Frustraţiei.

Nu numai că  i-am recomandat dlui Tismăneanu să-l abandoneze pe dl Băsescu (aşa cum bine au citit pe blogul meu participanţii la taifasurile de aici), dar i-am trimis o notă cifrată dlui Preşedinte (printr-o pereche de porumbei călători, antrenaţi de CIA pe platorurile muntoase din Afganistan) prin care îi spuneam unde, în parcul Palatului Cotroceni, trebuie să-l îngroape de viu pe dl Tismăneanu, după ce îl ucide definitiv şi cu sânge rece.

Confirm vestea  bună dată în premieră de autorul notei – după ce a citit sinteza articolului meu întocmită pentru Domnia sa de consilieri cu mare experienţă a cititului printre rânduri, dl Tismăneanu m-a sunat, mi-a mulţumit şi m-a asigurat că prietenia noastră este, din acest moment, mai indestructibilă decât solidaritatea ţărilor membre în CAER. Ne-am întâlnit. Am discutat ca pe vremuri şi am reînnoit contractul de parteneriat al firmei de spionaj planetar Lolek & Bobek. Ba, după a treia sticlă de vin, am căzut (nu sub masă) de accord că, am cam uitat de numele firmei noastre şi ne-am luat, câteodată, drept Michnik & Kuron. N-o să mai facem asta, câte e hăul.

Nu în ultimul rând – sau cum se spune cifrat între membrii Antantei Contra Intereselor Deltei Dunării, last but not least – numele meu nu este Dorin Tudoran, cum greşit crede şi scrie postatorul notei cu pricina, ci Gheorghe Sorge. Sunt căsătorit, pentru a unsprezecea oară consecutiv şi pentru a noua oară prin rotaţie, cu Mata Hari. Avem doi copii naturali – Scârţ şi Pârţ, spionii şi ei; doi nepoţi, spioni şi ei încă din 1877 – Peneş şi Curcanul’; şi din banii strânşi pe vânzările de armament nuclear către papagalii din Bora-Bora, oferim, gratuit şi la preţ cu de-amănuntul, Valeriană şi camere de spital cu vedere la Gripa Porcină.

 Vaccinul împotriva bolii nu-l avem încă, aşa că fiecare pacient vine cu sticluţa sau găleata de-acasă. Grabnică însănătoşire!

Semnată – azi, şi dată – anonimă, mâine

Gheorghe Sorge

P.S.  Aceasta nu este o postare obişnuită. Este o mărturisire completă, completă. Şi cum se ştie că vina recunoscută e pe jumătate iertată, vă rog să nu postaţi decât tot pe jumătate. Preferabil doar predicatul, că despre subiectul acesta ar cam trebui să ni se facă, o dată şi-odată, lehamite, nu?

Anunțuri